Telwin TIG DC AC/DC HF Manuel D'instructions page 60

În cazul în care apar dificultăţi la aprinderea arcului, chiar dacă se constată prezenţa gazului
și sunt vizibile descărcările HF, nu insistaţi prea mult să supuneţi electrodul la acţiunea
impulsurilor HF, ci verificaţi integritatea de la suprafaţă și conformaţia vârfului, eventual
reascuţindu-l la polizor. La terminarea ciclului de sudură, curentul se stinge prin setarea
rampei de reducere a curentului.
Aprindere LIFT:
Aprinderea arcului electric are loc prin îndepărtarea electrodului de Tungsten de piesa de
sudat. Această modalitate de aprindere provoacă mai puţine dereglări electro-iradiante și
reduce la minimum angajarea electrodului de Tungsten, și deci uzura acestuia.
Procedeu:
Situaţi vârful electrodului pe piesă, apăsând ușor. Apăsaţi complet butonul pistoletului
de sudură și ridicaţi electrodul la 2-3 mm cu câteva secunde de întârziere, obţinând astfel
aprinderea arcului. Aparatul de sudură degajă iniţial un curent I
va transmite curentul de sudură setat. La terminarea ciclului de sudură, curentul se stinge
prin setarea rampei de reducere a curentului.
6.1.2 Sudura TIG CC
Sudura TIG CC este prevăzută pentru toate tipurile de oţel carbon slab aliate și înalt aliate și
pentru metalele grele, cupru, nichel, titan și aliajele acestora.
Pentru sudura în TIG CC cu electrodul la polul (-) se folosește de obicei electrodul cu 2% Toriu
(bandă colorată roșie) sau electrodul cu 2% Ceriu (bandă colorată gri).
Este necesar să se ascută axial vârful electrodului de Tungsten la polizor, așa cum este
prezentat în FIG. L, având grijă ca vârful să fie perfect concentric pentru a evita devieri ale
arcului în timpul sudurii. Este necesară efectuarea ascuţirii electrodului în sensul lungimii
acestuia. Această operaţie se va repeta periodic în funcţie de folosirea și uzura electrodului,
sau când acesta a fost contaminat sau oxidat în mod accidental, sau folosit în mod incorect.
În modul TIG CC este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) și cu 4 timpi (4T).
6.1.3 Sudura TIG CA
Acest tip de sudură permite sudura pe metale precum aluminiu și magneziu care formează
pe suprafeţele lor un strat de oxid protector și izolant. Inversând polaritatea curentului de
sudură este posibilă „ruperea" stratului superficial de oxid printr-un mecanism denumit
„sablare ionică". Tensiunea este alternativ pozitivă (EP) și negativă (EN) pe electrodul
de Tungsten. În timpul timpului EP oxidul este înlăturat de pe suprafaţă („curăţare" sau
„decapare") permiţând formarea băii. În timpul timpului EN se înregistrează un aport termic
maxim asupra piesei, ceea ce permite sudura. Posibilitatea varierii parametrului balance în
CA permite reducerea timpului curentului EP la minim, permiţând o sudură mai rapidă.
Valorile superioare de balance permit o sudură mai rapidă, o penetrare mai bună, un
arc de sudură mai concentrat, o baie de sudură mai restrânsă și o încălzire mai limitată a
electrodului. Valorile inferioare permit o curăţare mai bună a piesei. Folosirea unei valori
prea scăzute de balance provoacă o lărgire a arcului și a părţii dezoxidate, o supraîncălzire a
electrodului cu consecinţa formării unei sfere pe vârf și deteriorarea ușurinţei de aprindere
și direcţionării arcului. Folosirea unei valori excesive de balance provoacă o baie de sudură
„murdară" cu incluziuni întunecate.
Tabelul (TAB. 4) rezumă efectele de variaţie a parametrilor în sudura CA.
În modul TIG CA este posibilă funcţionarea cu 2 timpi (2T) și cu 4 timpi (4T).
În plus sunt valabile instrucţiunile referitoare la procedeul de sudură.
În tabelul (TAB. 3) sunt prezentate datele orientative pentru sudura pe aluminiu; tipul de
electrod mai potrivit este electrodul de Tungsten pur (fâșie de culoare verde).
6.1.4 Procedeu
- Reglaţi curentul de sudură la valoarea dorită cu ajutorul manetei; adaptaţi-l, eventual, în
timpul sudurii la aportul termic necesar real.
- Apăsaţi butonul pistoletului, verificând fluxul corect de gaz de la pistolet; reglaţi, dacă
trebuie, timpul de pre-gaz şi de post-gaz; aceşti timpi trebuie să fie reglaţi în funcţie de
condiţiile operative, îndeosebi întârzierea post-gaz trebuie să fie de aşa natură încât să
permită, la sfârşitul sudurii, răcirea electrodului şi a băii fără a intra în contact cu atmosfera
(oxidări şi contaminări).
Mod TIG cu secvenţa 2T:
- Apăsând până la capăt butonul pistoletului (P.T.) amorsează arcul cu un curent I
continuare, curentul creşte potrivit funcţiei RAMP INIŢIAL până la valoarea curentului
de sudură.
- Pentru a întrerupe sudura, eliberaţi butonul pistoletului, determinând anularea treptată a
curentului (dacă este cuplată funcţia RAMPA FINAL ) sau stingerea imediată a arcului cu
post-gazul următor.
Mod TIG cu secvenţa 4T:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIAL până la valoarea curentului
de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului. Când se apasă din
nou butonul, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA FINAL până la I
se menţine până la eliberarea butonului care termina ciclul de sudură, începând perioada
de post gaz. În schimb, dacă în timpul funcţiei RAMPA FINAL " se eliberează butonul,
ciclul de sudură se termină imediat şi începe perioada de post-gaz.
Mod TIG cu secvenţa 4T şi BI-LEVEL:
- La prima apăsare a butonului se amorsează arcul cu un curent I
butonului, curentul creşte potrivit funcţiei RAMPA INIŢIAL până la valoarea curentului
de sudură; aceasta valoare se menţine şi după eliberarea butonului. La fiecare apăsare
următoare a butonului (timpul dintre apăsare şi eliberare trebuie să fie de scurtă durată),
curentul va varia între valoarea setată în parametrul BI-LEVEL I
principal I .
2
- Când ţineţi apăsat butonul timp îndelungat, curentul scade potrivit funcţiei RAMPA
FINAL până la I . Acesta din urma se menţine până la eliberarea butonului care termina
END
ciclul de sudură, începând perioada de post gaz. În schimb, dacă în timpul funcţiei RAMPA
FINAL se eliberează butonul, ciclul de sudură se termină imediat şi începe perioada de
post-gaz (FIG.M).
6.2 SUDAREA MMA
- Este necesară respectarea indicaţiilor producătorului de pe ambalajul electrozilor utilizaţi
indicând polaritatea corectă a electrozilor precum şi curentul optim de sudare (de obicei
aceste indicaţii sunt prezente pe ambalajul electrozilor).
- Curentul de sudare se reglează în funcţie de diametrul electrodului utilizat şi de tipul
de sudură care se doreşte să se efectueze; în scop informativ, curentul utilizat pentru
diferitele tipuri de diametru de electrozi este:
Ø Electrod (mm)
1.6
2
2.5
3.2
4
5
6
- De reţinut este faptul că pentru electrozi de acelaşi diametru se vor utiliza valori de curent
; după câteva secunde se
LIFT
. La eliberarea
START
. Acesta din urma
END
. La eliberarea
START
şi valoarea curentului
1
Curentul de sudare (A)
Min. Max.
25 50
40 80
60 110
80 160
120 200
150 280
200 350
ridicate pentru suduri pe orizontală, în timp ce pentru suduri pe verticală sau deasupra
capului se vor utiliza valori de curent mai scăzute.
- Caracteristicile mecanice ale joncţiunii sudate sunt determinate pe lângă intensitatea
curentului ales şi de alţi parametri de sudare precum lungimea arcului, viteza şi poziţia
în timpul executării, diametrul şi calitatea electrozilor (pentru o conservare corectă a
electrozilor feriţi-i de sursele de umiditate prin intermediul ambalajelor sau recipientelor
corespunzătoare).
- Caracteristicile sudurii depind şi de valoarea ARC-FORCE (comportament dinamic) a
aparatului de sudură. Acest parametru este reglabil de la panou, sau este reglabil prin
comanda de la distanţă cu 2 potenţiometri.
- Reţineţi că valorile ridicate de ARC-FORCE oferă o mai bună penetrare şi permit sudura în
orice poziţie, tipic pentru electrozii bazici, pe când valorile joase de ARC-FORCE permit un
arc mai moale şi fără scântei, tipic pentru electrozii rutilici.
Aparatul de sudură este în plus dotat cu dispozitive HOT START şi ANTI STICK care
garantează porniri uşoare şi evitarea lipirii electrodului de piesă.
6.2.1 Procedeu
- Cu masca ÎN FAŢA OCHILOR, frecaţi vârful electrodului de piesa de sudat, efectuând o
mişcare similară a aprinderii unui chibrit; aceasta este metoda cea mai corectă pentru
declanşarea arcului.
ATENŢIE: NU LOVIŢI electrodul de piesă; se riscă dăunarea învelişului electrodului
îngreunând declanşarea arcului.
- Imediat ce s-a declanşat arcul, încercaţi să menţineţi o oarecare distanţă faţă de piesă
egală cu diametrul electrodului utilizat şi menţineţi această distanţă destul de constant
posibil în timpul sudurii; amintiţi-vă că înclinaţia electrodului în direcţia de avansare
trebuie să fie de aproximativ 20-30 grade.
- La sfârşitul cordonului de sudură, orientaţi extremitatea electrodului înapoi faţă de
direcţia de avansare, deasupra craterului format pentru a-l umple şi ridicaţi electrodul
imediat de la baia de sudare pentru stingerea arcului (ASPECTE ALE CORDONULUI DE
SUDURĂ - FIG. N).
7. ÎNTREŢINERE
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA OPERAŢIILOR DE ÎNTREŢINERE,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE LA
REŢEAUA DE ALIMENTARE.
7.1 ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ:
OPERAŢIILE DE ÎNTREŢINERE OBIŞNUITĂ POT FI EFECTUATE DE CĂTRE OPERATOR.
7.1.1 ÎNTREŢINEREA PISTOLETULUI DE SUDURĂ
- Evitaţi să sprijiniţi pistoletul de sudură și cablul acestuia pe piese metalice calde; acest
lucru poate cauza fuziunea materialelor izolante și scoaterea din funcţiune a bobinei.
- Verificaţi periodic etanșeitatea tubulaturii și racordurile de gaz.
- Cuplaţi corespunzător cleștele de strângere a electrodului, mandrina de prindere
a cleștelui, cu diametrul electrodului ales pentru a evita supraîncălzirea, difuzarea
necorespunzătoare a gazului și respectiva nefuncţionare a sudurii.
- Verificaţi înainte de fiecare utilizare statul de uzură și montarea corectă a extremităţilor
pistoletului de sudură: ajutaj, electrod, cleștele de strângere a electrodului, difuzorul de
gaz.
7.2 ÎNTREŢINEREA SPECIALĂ
OPERAŢIUNILE DE ÎNTREŢINERE SPECIALĂ TREBUIE SĂ FIE EFECTUATE NUMAI DE
PERSONAL CALIFICAT SAU EXPERIMENTAT ÎN DOMENIUL ELECTRIC ŞI MECANIC, ÎN
CONFORMITATE CU STANDARDUL TEHNIC IEC/EN 60974-4.
ATENŢIE! ÎNAINTE DE A ÎNLĂTURA PLĂCILE CARCASEI APARATULUI DE
SUDURĂ PENTRU A AVEA ACCES LA INTERIORUL ACESTUIA, ASIGURAŢI-VĂ
CĂ APARATUL ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
. În Eventualele verificări efectuate sub tensiune în interiorul aparatului de sudură pot
START
cauza electrocutări grave datorate contactului direct cu părţile sub tensiune şi/ sau
leziuni datorate contactului direct cu piesele în mişcare.
- Verificaţi interiorul aparatului de sudură periodic sau frecvent, în funcţie de utilizare și
de gradul de praf din mediul în care se lucrează cu acesta și înlăturaţi praful depozitat pe
fișele electronice, cu o perie foarte moale sau cu solvenţi adecvaţi.
- În timpul acestei operaţii verificaţi ca legăturile electrice să fie strânse bine și cablurile să
nu prezinte daune la nivelul izolării.
- La terminarea acestor operaţii, repoziţionaţi panourile aparatului de sudură, strângând
bine șuruburile de fixare.
- Evitaţi întotdeauna efectuarea operaţiilor de sudare cu aparatul deschis.
- După efectuarea întreţinerii sau reparaţiei, restabiliţi conexiunile și cablajele cum erau
iniţial, având grijă ca acestea să nu intre în contact cu piesele în mișcare sau cu piesele
care pot atinge temperaturi ridicate. Înfășuraţi toţi conductorii cum erau iniţial, având
grijă să ţineţi separate între ele conexiunile transformatorului primar de înaltă tensiune
de cele ale transformatoarelor secundare de joasă tensiune.
Folosiţi toate șaibele și șuruburile originale pentru închiderea carcasei.
8. DEPISTAREA DEFECTELOR
ÎN CAZUL ÎN CARE FUNCŢIONAREA APARATULUI DE SUDUR NU ESTE CORESPUNZ TOARE
ŞI ÎNAINTEA EFECTU RII ORIC RUI CONTROL MAI SISTEMATIC SAU ÎNAINTE DE A CONTACTA
UN CENTRU DE ASISTENŢ AUTORIZAT, CONTROLAŢI CA:
- Curentul de sudură, reglat prin intermediul potenţiometrului referitor la scala gradată în
amperi să fie conform diametrului și tipului de electrod utilizat.
- Prin acţionarea întrerupătorului general „ON", lampa corespunzătoare să fie aprinsă; în caz
contrar defectul este de obicei la nivelul reţelei de alimentare (cabluri, priză și/ sau ștecăr,
siguranţe, etc.).
- Să nu fie aprins LED-ul galben care indică intervenţia siguranţei termice în caz de
supratensiune, căderi de tensiune sau de scurt circuit.
- Asiguraţi-vă că raportul de intermitenţă nominală este corespunzător; în caz de
intervenţie a protecţiei termostatice, așteptaţi răcirea naturală a aparatului de sudură;
verificaţi funcţionalitatea ventilatorului.
- Controlaţi tensiunea reţelei de alimentare: dacă valoarea acesteia este prea ridicată sau
prea scăzută, aparatul de sudură rămâne blocat.
- Verificaţi să nu fie vreun scurt circuit la ieșirea din aparatul de sudură: în acest caz înlăturaţi
dauna corespunzătoare.
- Legăturile circuitului de sudură să fie efectuate în mod corespunzător; în special verificaţi
ca clema cablului pentru legare la masă să fie efectiv conectată la piesă fără să fie
interpuse alte materiale izolante (ca de ex. vopsele).
- Gazul de protecţie utilizat să fie cel corect (Argon 99.5%) și într- o cantitate
corespunzătoare.
- 60 -