Leica Novocastra CD71 Mode D'emploi page 46

Timpii sau temperaturile de incubație care diferă de valorile specificate pot genera rezultate eronate. Orice astfel de modificări trebuie
validate de către utilizator.
Controlul calității
Diferențele în ceea ce privește procesarea țesutului și procedurile tehnice în laboratorul utilizatorului pot cauza o variabilitate
semnificativă a rezultatelor, necesitând efectuarea cu regularitate de controale interne, în plus față de următoarele proceduri.
Probele de control trebuie să fie probe proaspete de autopsie/biopsie/chirurgicale, fixate în formalină, procesate și încorporate în ceară
de parafină cât mai curând posibil și în aceeași manieră ca și probele pacientului.
Țesutul de control pozitiv
Folosit pentru a indica țesuturile pregătite corect și tehnicile de colorare adecvate.
O probă de țesut de control pozitiv trebuie să fie inclusă pentru fiecare set de condiții de testare în fiecare etapă de colorare.
Un țesut cu colorare pozitivă slabă este mai adecvat decât un țesut cu colorare pozitivă puternică în vederea unui control optim al
calității și pentru a detecta nivelurile minore de degradare a reactivului.
2
Țesutul de control pozitiv recomandat este de amigdale.
Dacă țesutul de control pozitiv nu demonstrează colorația pozitivă, rezultatele obținute cu acele probe de testare trebuie considerate
nevalide.
Țesutul de control negativ
Trebuie examinat după țesutul de control pozitiv pentru a verifica specificitatea informațiilor de etichetare ale antigenului țintă în funcție
de anticorpul primar.
Țesutul de control negativ recomandat este limba.
Ca alternativă, varietatea de tipuri diferite de celule prezente în majoritatea secțiunilor tisulare oferă frecvent locuri de control negativ, dar
acest lucru trebuie verificat de către utilizator.
Colorația nespecifică, dacă este prezentă, are, de obicei, un aspect difuz. Colorația sporadică a țesutului conjunctiv poate fi observată,
de asemenea, în secțiuni de țesuturi fixate în mod excesiv în formalină. Folosiți celule intacte pentru interpretarea rezultatelor de
colorare. Celulele necrotice sau degenerate se colorează deseori într-un mod nespecific. Se pot observa rezultate fals pozitive ca
3
urmare a legării non-imunologice a proteinelor sau produșilor de reacție ai substratului. Acestea pot fi cauzate, de asemenea, de
enzimele endogene precum pseudoperoxidaza (eritrocite), peroxidaza endogenă (citocromul C) sau biotina endogenă (de exemplu,
ficat, sân, creier, rinichi), în funcție de tipul de imunocolorație folosit. Pentru a diferenția activitatea enzimelor endogene sau legarea
nespecifică a enzimelor de imunoreactivitatea specifică, pot fi colorate țesuturi suplimentare de la pacient numai cu substrat-cromogen
sau, respectiv, complexe enzimatice (avidină-biotină, streptavidină, polimer etichetat) și substrat-cromogen. În cazul în care colorația
specifică are loc în țesutul de control negativ, rezultatele obținute pe probele pacientului trebuie să fie considerate nevalide.
Reactivul de control negativ
Folosiți un reactiv de control negativ non-specific în locul anticorpului primar cu o secțiune din fiecare specimen al pacientului pentru a
evalua colorația nespecifică și a permite o mai bună interpretare a colorării specifice la situl antigenului.
Țesutul pacientului
Examinați specimenele pacientului colorate cu NCL-L-CD71-309 ultimele. Intensitatea colorației pozitive trebuie evaluată în contextul
oricărei colorații de fond nespecifice a reactivului de control negativ. La fel ca în cazul oricărui test imunohistochimic, un rezultat negativ
înseamnă că antigenul nu a fost detectat, și nu că antigenul a fost absent în celulele/țesuturile analizate. Dacă este necesar, folosiți un
panel pentru anticorpi pentru identificarea reacțiilor fals negative.
Rezultate așteptate
Țesuturi normale
Clona 10F11 a detectat proteina CD71 în citoplasma (granulară) și pe membrana celulelor precursoare eritroide din măduva osoasă,
celulelor epiteliale ale ileonului, cecului, colonului, rectului, endometrului, tubului falopian și stomacului. S-a observat de asemenea
colorare în celulele exocrine din pancreas, celulele corticale ale glandei suprarenale, tubulele distale renale, celulele piramidale din
cortexul cerebral, celulele Purkinje și vasele de sânge din cerebel, vasele de sânge ale ganglionilor bazali și neuronii din hipocampus.
De asemenea a colorat mușchi cardiac, mușchi scheletic, centri germinali ai amigdalei, hepatocite, trofoblaste din placentă, macrofage
alveolare și canale din glanda parotidă. S-a observat de asemenea colorare într-o proporție din celulele limfoide din splină și
macrofagele de ganglion limfatic. (Numărul total al cazurilor normale evaluate = 56).
Țesuturi anormale
Clona 10F11 a colorat 4/4 tumori hepatice (incluzând 2/2 carcinoame hepatocelulare, 1/1 colangiocarcinom și 1/1 carcinom metastatic),
4/4 tumori ovariene (incluzând 1/1 tumoare malignă cu celule germinale, 1/1 chistadenocarcinom seros, 1/1 carcinom cu celule clare
și 1/1 carcinom invaziv cu celule scuamoase), 3/4 tumori pulmonare (incluzând 1/1 carcinom non-microcelular, 1/1 carcinom cu
celule scuamoase, 1/1 carcinom cu celule mari și 0/1 adenocarcinom), 2/4 carcinoame papilare ale glandei tiroide, 2/2 carcinoame
mamare ductale infiltrante, 2/2 adenocarcinoame gastrice, 2/2 carcinoame cu celule scuamoase ale limbii, 2/2 carcinoame esofagiene
cu celule scuamoase, 2/2 carcinoame cu celule scuamoase ale colului uterin, 2/2 seminoame, 2/2 adenocarcinoame colonice, 2/2
adenocarcinoame rectale, 1/2 tumori cerebrale (incluzând 1/1 papilom al plexului coroid și 0/1 astrocitom anaplastic), 1/2 tumori
metastatice de origine necunoscută, 1/2 carcinoame cu celule renale, 1/2 tumori ale pielii (incluzând 1/1 carcinom cu celule scuamoase
și 0/1 dermatofibrosarcom) și 1/1 carcinoame laringiene cu celule scuamoase. Nu s-a detectat colorare în tumorile timice (0/1) și tumorile
țesuturilor moi (0/2). (Numărul total al cazurilor tumorale evaluate = 44).
NCL-L-CD71-309 este recomandat pentru detectarea proteinei CD71 umane în țesuturile normale și neoplazice, ca adjuvant al
histopatologiei convenționale, utilizând coloranți histochimici non-imunologici.
Limitări generale
Imunohistochimia este un proces de diagnostic cu mai multe etape, care constă din instruirea specializată în ceea ce privește alegerea
reactivilor adecvați; alegerea, fixarea și procesarea țesutului; prepararea lamei IHC; și interpretarea rezultatelor de colorare.
CD71-309
Page 45