Bresser BIOLUX NV Mode D'emploi page 147

7.1 . Imprimat de ziar
Obiecte:
1. o bucăţică de hârtie dintr-un ziar cu o buca-
tă dintr-o imagine și câteva litere
2. o bucăţică asemănătoare de hârtie dintr-o
revistă
Pentru a putea observa literele și imaginile
preparaţi din fiecare obiect un preparat limitat
ca timp. Setaţi acum cea mai mică mărire a
microscopului dumneavoastră și folosiţi pre-
paratul din ziar. Literele par zdrenţuite și rupte
deoarece ziarul este imprimat pe hârtie btută,
de calitate inferioară. Literele din revistă apar
mai netede și mai complete. Imaginea din ziar
este compusă din multe puncte mici, care par
murdare. Punctele imaginii (Grid de puncte)
din revistă apar clare.
7.2 Fibre textile
Obiecte și accesorii:
1. Fire din diferite textile: Bumbac, in, lână,
mătase, mătase artificială, nailon, etc.
2. două ace
Fiecare fir este plasat pe o lamelă de sticlă si
zdrenţuit cu ajutorul celor două ace. Firele se
umezesc și se acoperă cu o lamelă de acope-
rire. Microscopul se setează la o mărire mică.
Fibrele de bumbac sunt de origine vegetală și
apar sub microscop ca o panglică plată și rotită.
Fibrele sunt pe margine mai groase și mai ro-
tunde decât pe mijloc. Fibrele de bumbac sunt
de fapt tubuleţe lungi, prăbușite laolaltă Fibrele
de in sunt de asemenea de origine vegetală,
ele sunt rotunde și desfăşurate în linie dreaptă.
Fibrele strălucesc ca și mătasea și prezintă ne-
numărate umflături pe tubul fibrei. Mătasea este
de origine animală și se compune, în contradic-
ţie cu fibrele vegetale goale, din fibre masive de
diametru mai mic. Fiecare fibră este netedă și
uniformă și are aspectul unei mici baghete de
sticlă. Fibrele de lână sunt de origine animală,
suprafaţa se compune din manșoane suprapu-
se care apar rupte și ondulate. Dacă este posi-
bil comparaţi fibre de lână de la diferite filaturi.
Reţineţi aspectul diferit al fibrelor. Experţii pot
stabili din aceasta ţara de origine a lânei. Mă-
tasea artificială este, după cum numele deja o
spune, obţinută printr-un lung proces chimic.
Toate fibrele prezintă linii grele, întunecate, pe
o suprafaţă netedă și lucioasă. Fibrele se încre-
ţesc după uscare în aceeași stare. Observaţi
asemănările și deosebirile.
7.3 Creveţi de apă sărată
Accesorii:
1. Ouă de creveţi (fig 2, 25d)
2. Sare de mare (fig. 2, 25c)
3. Incubator de creveţi (fig. 2, 23)
4. Drojdie (fig. 2, 25a)
ATENŢIE!
Ouăle de creveţi și creveţii nu
sunt comestibile!
7.3.1. Ciclul de viaţă
al crevetelui de apă sărată
Crevetele de apă sărată sau „Artimia Salina",
cum este cunoscut oamenilor de știinţă, trece
printr-un ciclu de viaţă neobișnuit și interesant.
Ouăle produse de femele eclozează fără a fi
vreodată fecundate de vreun mascul crevete.
Creveţii care au eclozat din ouă sunt toţi feme-
le. În condiţii neobișnuite, ca de exemplu când
mlaștina seacă, ouăle pot da naștere creveţi-
lor masculi. Acești masculi fecundează ouăle
femelelor și din această încrucișare apar ouă
deosebite. Aceste ouă, numite "ouă de iarnă",
au o coajă groasă care protejează oul. Ouăle
de iarnă sunt foarte rezistente şi rămân viabile
chiar şi atunci când mlaștina sau lacul seacă şi
prin aceasta se produce moartea unei întregi
generaţii, ele pot rezista 5-10 ani într-o stare
de hibernare. Ouăle eclozează în cazul în care
condiţiile de mediu adecvate sunt restaurate.
Ouăle incluse în pachetul microscopului (fig.
2, 25d) sunt de această natură.
7.3.2. Incubaţia crevetelui de apă sărată
Pentru ca să iasă creveţii, trebuie în primul
rând pregătită o soluţie salină, care corespun-
de condiţiilor de viaţă a crevetelui. Umpleţi un
vas cu o jumătate de litru de apă de ploaie sau
apă de la robinet. Lăsaţi această apă să stea
circa 30 de ore. Cum apa se evaporă în timp,
este recomandabil să se umple un al doilea
vas cu apă şi să se lase să stea 36 de ore.
DE
GB
FR
NL
IT
ES
PT
FI
SE
SI
HU
SK
CZ
PL
RO
147